Sunday, January 28, 2007

Mari Români

Constantin BRÂNCUŞI(Hobiţa, 19 februarie 1876 - Paris, 16 martie 1957)A sculptat zborul şi a făcut piatra să înoate. A combinat simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene, iar stâlpul porţii de acasă a cucerit o lume întreagă. El şi Rodin, profesorul său, au fost artiştii care au exercitat cea mai mare influenţă asupra evoluţiei scupturii moderne din secolul al XX-lea. Am putea spune că Badea Cârţan a avut urmaşi la Hobiţa. La doar 11 ani, Brâncuşi şi-a părăsit satul natal şi a plecat pe jos la Craiova. Acolo a lucrat ca băiat de prăvălie într-un restaurant. Tot la Craiova a urmat Şcoala de Arte şi Meserii. S-a remarcat prin talentul său deosebit şi, la recomandarea profesorilor, s-a înscris la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a realizat primele sale lucrări. În 1904 , a plecat, tot pe jos, în Europa şi a ajuns la Paris după doi ani. Rebel, turbulent, genial, Brâncuşi a adus în atelierul din Impasse Ronsin esenţa lucrurilor şi a vieţii. A redescoperit forma originară, oul, ca izvor al vieţii şi început al lumii. Prin suita de Muze, reprezentând versiunile succesive ale unui portret de femeie, Brâncuşi a ajuns la o maiestrită simplificare, întemeiată pe forma predilect ovoidală şi pe curbele ascendente. „Domnişoara Pogany” este o fiinţă stranie, cu ochi mari, bizantini. În perioada 1937-1938, a venit în ţară pentru a realiza, la Târgu Jiu, un complex sculptural modern fără egal, format din trei monumente : “Poarta sărutului”, “Masa tăcerii”, “Coloana fără sfârşit”.

1 Comments:

Blogger sebastian_alexandru said...

Schimba pe un nou template.
Alege-ti unul in care scrisul sa se vada. Scrie articolele cerute, pune Link-uri !
Completeaza in dreapta Dashboard-ul cu imagini sugestive.

3:58 AM  

Post a Comment

<< Home